Radu Bozocea, expert în drepturi proprietate intelectuală: ce putem și ce nu putem înregistra ca marcă în gastronomie

Radu Bozocea activează din 2002 la Weizmann Ariana & Partners, agenția de proprietate industrială cu cele mai multe cereri de mărci (peste 500) depuse la Oficiul European de Proprietate Intelectuală, conform EUIPO Statistical pack by country 2015-2018. Din anul 2016, este partener senior al biroului din București, iar din 2018 permanent counsel al biroului din Leiden (Olanda) al firmei. A absolvit studii superioare economice și juridice cu formare în IP Management and Valuation (Londra 2016) și Brand Equity (Viena 2017).

De ce e bine și recomandabil să ne protejăm brandurile?

Mai relevante pentru cei încă indeciși (din ce în ce mai puțini ) sunt riscurile neînregistrării unui nume/denumiri folosite pentru a numi un produs sau un serviciu după care clienții te recunosc pe piață dintre restul competitorilor Aceste riscuri esențiale cred pentru o continuitate propusă a activității ar fi :

1. Fără înregistrare, este posibil să nu aveți drepturi exclusive de utilizare a mărcii comerciale. Aceasta înseamnă că alții pot folosi o marcă similară sau identică, ceea ce poate provoca confuzie în rândul consumatorilor, pierderea clienților si plata unor eventuale despăgubiri.

2.Dacă altcineva folosește o marcă similară sau identică, este mult mai dificil de luat măsuri legale dacă nu este înregistrata marca comercială. Cu o marcă înregistrată, aveți prezumția legală de proprietate și dreptul exclusiv de a utiliza marca la nivel național pe sau în legătură cu bunurile/serviciile enumerate în înregistrare la clasificarea NISA

3. Dupa înregistrare mărcile comerciale devin active valoroase. Ele pot fi licențiate, francizate sau chiar vândute. A avea o marcă înregistrată îi crește valoarea și potențialul de oportunități comerciale independent de activitatea de baza.

 4. Afișarea simbolului ® împreună cu marca comercială semnalează o afacere serioasă si în plus că este înregistrat și poate descuraja potențialii contravenienți. Dacă nu v-ați înregistrat, nu puteți folosi legal acest simbol, pierzând astfel această formă de descurajare pasivă si in plus nu puteți utiliza un simbol echivalent cu dorința de reputație.

 5. Pierderea potențială a domeniului de internet : dacă cineva înregistrează un nume de domeniu care include marca comercială neînregistrată, ar putea fi mai dificil să se argumenteze pentru transferul acelui nume de domeniu.

Costă mult, e dificil să înregistrezi?

Da, este dificil sa înregistrezi corect o marca, un desen sau un brevet.

Este foarte ușor sa depui cererea, aproape toate oficiile primesc depuneri online și plata cu cardul, dar o clasificare eronată/incompletă sau o altă marcă identică deja înregistrată anterior fac ca inclusiv certificatul eliberat de oficiu sa nu fie relevant el putând fi anulat. Nota bene: oficiile nu verifică aceste aspecte, ele țin de răspunderea solicitantului

Despre cât costa, am început inspirat cu riscurile pentru că de fapt acolo sunt adevăratele costuri. Concret însă, in medie înregistrarea unei mărci naționale costă în medie 500 euro care se plătesc eșalonat in timpul celor 6-9 luni de proceduri, iar următoarea plată se mai face peste 10 ani doar pentru o parte din taxe, este mult? 

Ce putem înregistra? Nume, rețete, cocktailuri…

Orice creație nouă si originală, rezultată ca efect al unui efort intelectual propriu si exclusiv își poate găsi forma de protejare (marcă, copyright, know-how, desen sau model industrial, brevet de invenție sau model de utilitate) important este să o identifici pe cea corectă care sa își atingă scopul.

Pot înregistra, de exemplu, sarmale sau zacuscă?

Răspunsul la întrebarea de anterioară este clar pentru acest aspect. Sunt noi sau originale? Au apărut ca rezultat al efortului meu intelectual? Daca răspunsul la cele trei aspecte este afirmativ atunci se poate încerca înregistrarea si obținerea exclusivității în folosirea comercială.

De ce aș înregistra denumiri complexe care să conțină sarmale sau zacuscă?

Tocmai pentru că acele denumiri probabil sunt si noi, originale si rezultatul unui efort intelectual. Ele vor crea adevărata identitate a unui produs chiar si în alăturarea cu o denumire generică iar în timp s-ar putea sa devină denumiri de sine stătătoare si folosite chiar si fără alăturarea cu produsul generic.

Până unde poate merge protejarea? Pot înregistra idei, concepte? Sau ce NU putem înregistra

Să lămurim întâi partea cu protejarea idealelor care este o întrebare foarte întâlnită:  ai o idee pe care o consideri unică pentru o poveste, un film, un produs sau un serviciu comercial, etc.

Este protejabil integral modul real în care se exprimă sau se manifestă acea idee, concretizarea ei deci, cum ar fi povestea sau scenariul propriu-zis. Evident că ideea în sine nu este protejabila în nici un fel (așa, ca si discuție relaxată, pot spune ca nici nu se poate știi cine a avut-o primul dacă ea nu s-a concretizat).

În gastronomie de exemplu o simplă listă de ingrediente nu este protejată prin drepturi de autor. Cu toate acestea, o expresie detaliată despre metodă sau o combinație de rețete cu ilustrații și descrieri poate fi protejată prin drepturi de autor.

Cu toate acestea, în cazul gastronomiei avem câteva exemple concrete de protecții europene sau naționale: IGP, DOP, DOC sau Produs Tradițional, Produs Montan la ce ne ajută? Dacă obținem, de exemplu, de la minister certificat de produs montan ar trebui să protejăm extra sau e de ajuns?

Inclusiv și mai ales în domeniul gastronomiei protecția rețetei, a numelui produsului sau a prezentării sale este esențială în primul rând pentru o corecta informare a celor care le consumă. Toți vrem ca rețeta de Pleșcoi sa fie aceeași oriunde găsim de cumpărat acei cârnați celebri, Kurtos kolacs să arate la fel si să aibă același gust sau vasele de Horezu sa fie făcute din argila din acea zonă. Orice forma de protecție isi are valoarea sa, dar evident si unele condiționări și limitări. Esențial este sa fie evidențiată legătura dintre creator, momentul apariției si caracteristicile pentru care se solicită exclusivitatea utilizării.

Există, spre exemplu, rețete vechi fără drepturi de autor. Dacă le modificăm puțin (formă, conținut) le putem înregistra?

Da putem înregistra dar evident doar aportul nostru, modificarea aceea care reprezintă o noutate si care diferențiază produsele asemănătoare. Rețetele vechi dacă sunt uzuale, sunt asimilate cunoștințelor comune care evident aparțin societății deci nu pot fi revendicate. Pentru restul situațiilor, retete vechi dar neuzuale , trebuie avut în vedere principiul căruia o exclusivitate obținută chiar printr-un act emis de un oficiul este anulabilă dupa analizarea aspectelor legate de original, nou si efort propriu al celui care a solicitat drepturile.

Dacă un organism (să spunem țară) înregistrează o rețetă (care poate intra și în patrimoniul UNESCO) noi o mai putem folosi sau modifica? Spre exemplu salata grecească sau pastele carbonara (care au specificate exact ce ingrediente trebuie să conțină) și dacă le modificăm avem voie să ne folosim de numele inițial?

Titularul (indiferent daca este o persoana fizica sau cine știe ce organism internațional) stabilește condițiile in care ii poate fi folosita marca, rețetă, imaginea, etc. orice drept de proprietate intelectuală.

Orice abatere sau ratașare este incorectă si evident ca generează un risc financiar/juridic pentru cel care încearcă „ șmecherii” care să ii aducă un beneficiu comercial pe spatele efortului intelectual protejat al unui titular.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

postări asemănatoare

Începeți să introduceți termenul de căutare de mai sus și apăsați Enter pentru a căuta. Apăsați ESC pentru a anula.

Inapoi sus
ro_RORomanian