Secretul din damigeană. Cât zahăr să pui în funcție de fructe dacă vrei să faci vișinată, afinată, nucată, agrișată sau alte lichioruri

Lucian Dragomir, producător de legume bio din Brașov, explică paritățile corecte de fructe și zahăr pentru a ne ieși cele mai bune lichioruri.

“Vişinată, cireşată, zmeurată, nucată, afinată, alunată, murată, caisată, corcoduşată, frăgată, cornată, dudată, agrişată, ruzincată (cocăzată), căpşunată….

Aproape că nu există fruct care rodește în România să nu poată fi transformat cu ajutorul zahărului şi a alcoolului într-un delicios lichior.

Aceste băuturi alcoolice au pătruns relativ recent în consumul românilor doar cam din secolul XIX odată cu popularizarea zahărului. Acesta a ajuns la începutul secolului al XVIII-lea ca un produs de lux şi a fost nevoie de  aproape încă un secol şi o revoluție industrială pentru a-l face un produs destinat tuturor păturilor sociale.

Modul de lucru este în general cam la fel pentru toate fructele, diferența este făcută de cantitatea de zahăr şi de timpii de macerare a acestuia cu fructele:

Fructele amar-astringente, coarnele, nucile şi alunele verzi necesită cel mai mult zahăr, 1 la 1, timpul de macerare mare (până se topește complet zahărul cu care au fost amestecate fructele) .

Fructe dulci, căpşuni, caise, dude, pepene galben între o treime şi o jumătate din cantitatea de fructe trebuie şă fie zahăr, Dacă cantitatea acestuia este mai mică există un risc foarte ridicat ca fructele să intre în fermentație şi astfel să devină improprii pentru produsul final. Aceste fructe se macerează cel mai rapid 2-3 zile,

Fructele semi-dulci, afine, fragi, cireşe amare, agrişe, etc. au nevoie de o cantitate de zahăr ce trebuie să depășească jumătate spre două treimi din cantitatea fructelor, timpul de macerare mediu de circa 4-7 zile.

După ce zahărul dispare complet din clondire se adaugă rachiu/palincă, vodcă sau alcool rafinat diluat cu apă şi se mai lasă minim o lună „ la ros”!

În ultimii ani am văzut, am gustat şi chiar am făcut o sumedenie de lichioruri făcute pe această reţetă care combină mai multe din fructele de mai sus dar şi  plante aromatice ori fructe sau flori de soc. Este dovedit deja că românii sunt foarte inventivi când vine vorba de gastronomie iar când în ecuație  mai se iveşte şi niscaiva băuturică practic cerul este limita inventivității!”

Photo © Gil Singer | Dreamstime.com