Curatorul de Zacuscă și alte povestiri culinare românești

Este o culegere de articole, studii, editoriale si interviuri publicate in diferite medii, dar si inedite (scrise special pentru acest volum) de Cosmin Dragomir unul dintre cei mai cunoscuti jurnalisti culinari romani.

Volumul abordeaza diferite teme de istorie ai antropologie culinara romaneasca si beneficiaza de o multitudine de ilustratii. In format mare, coperta cartonata, full color si consistent (431 de pagini) volumul poate face deliciul oricarui gurmand, gourmet sau pasionat de lectura. O sa descoperiti o sumedenie de fun facts gastronomice autohtone care dovedesc cat de suprinzatoare este istoria noastra culinara. Cartea se adreseaza tuturor categoriilor de cititori, nu are pretentii academice, ba chiar din contra, este scrisa si paginata cu gandul de a nu intimida pe nimeni.

Dulce Românie – o istorie a deserturilor de la noi

Un volum curatorizat împreună cu Adriana Sohodoleanu pentru Dr. Oetker

Când ți se propune să scrii un site și apoi o carte care va purta subtitlul „o istorie a deserturilor din România” (atenție, nu românești) mai întâi exulți și apoi începi să devii copleșit de anvergura proiectului.

Mii, probabil zeci de mii, de pagini de citit sau recitit fie că e vorba despre cărți de istorie sau de memorialistică, fie că sunt cărți de bucate sau articole digitale n-au cum să nu sperie, să nu inhibe entuziasmul inițial. Cu toate că semnalizarea clară “o istorie a deserturilor” ne-a permis luxul ne a nu fi exhaustivi, strângerea informațiilor pentru textele din acest volum, alegerea unui număr limitat de subiecte sau de rețete, schimbarea lor funcție de nevoile imediate sau de identificarea altor povestiri elocvente demersului a fost un proces istovitor psihic și fizic. Dar, faptul că faci parte din unul dintre cele mai ample și mai ambițioase proiecte de valorificare a patrimoniului gastronomic material și imaterial românesc – o istorie multimedia și pluridisciplinară a deserturilor din România din cele mai vechi timpuri și până astăzi îți poate oferi puteri nebănuite.

Am scris o istorie și nu istoria pentru că volumul pe care îl țineți în mână este o antologie de texte despre deserturile de la noi, scrisă în limitările de timp și spațiu tipografic inevitabile într-un demers precum acesta. Istoria deserturilor de la noi urmează să fie scrisă, sperăm tot cu aportul generos al Doctor Oetker, în următorii ani, deși ar trebui să fie un proiect de țară, nu o inițiativă privată.

Gastronomia este parte fundamentală a identității unui popor și mă uitam cu jind ceea ce fac alte națiuni în materie de reconstituiri istorico-gastronomice.

În ceea ce privește cât de românești sunt anumite rețete țin să îl citez pe antropologul Florin Dumitrescu: “Felurile de mâncare s-au răspândit în lume înainte de inventarea națiunilor-stat. Bucătăriile naționale sunt constructe culturale târzii, pe care și le confecționează fiecare națiune în parte”. Multe deserturi sunt comune întregii lumi, unele dintre ele ajungând să fie emblematice pentru gastronomiile locale ori fie prin frecvența cu care sunt gătite ori fie printr-o – uneori insignifiantă – particularitate regională care poate fi: un condiment, o tehnică anume sau un mixt de cantități de ingrediente. Ba mai mult, fiecare dintre noi construim istoria: în cazul de față prin fiecare prăjitură a cărei rețetă este moștenită de la bunici și care o gătim copiilor sau nepoților ducem tradiția mai departe Sper ca acest volum să fie un exemplu de bună practică a conlucrării între cerințele și nevoiele marketingului actual și cercetarea de nișă. Mi-aș dori ca astfel de cărți să apară în număr cât mai mare pentru că bibliografia de profil este destul de sărăcăcioasă. Cred că am reușit și prin această carte să dovedim că istoria gastronomiei nu are doar valoare muzeală.