Cum să dai cu micii-n fasole. Tavče Gravče cu ćevapčići, deliciul macedonean care din ignoranță a ajuns pe Academia de Ursărie

Macedonia de Nord este țara statuilor și grătarelor. Pentru statui mergeți în Skopje. Peste o mie de statui ornează capitala Macedoniei de Nord, mai toate apărute prin programul “Skopje 2014” lansat în 2010, o investiție de aproximativ 200 de milioane de euro (dar care neoficial ar ajunge la un miliard) susținută de Guvern și autoritățile locale prin care s-a dorit nu doar reconstrucția orașului – încă nerevenit după cutremurul devastator din 1963 când a fost reconstruit cu ajutoare din 35 de țări – dar și înfrumusețarea urbei și transformarea într-o destinație care să impresioneze turiștii. Vă recomand acest reportaj-investigație realizat de Dollores Benezice care detaliază aceste aspecte. Așadar, în urma acestui rebranding orașul s-a îmbibelorizat cu sute de statui, majoritatea urâte, unele chiar hidoase.

După ce părăsești Capitala, statuile se împuținează, și țara rămâne cu cealaltă emblemă: grătarul. Mai toate locantele au, la fațadă, o mică anexă-acvariu cu horn înalt și geamuri soioase. Acolo e grătarul făcut special cât să fie inspectat din afară de către orice client nehotărât. Acolo asudă grataragiul anonim, cu trăsături estompate de fum și degete îngălbenite de Vegeta. Cârnați simpli de mai multe feluri și variațiuni la temă: înfofoliți cu bacon sau umpluți cu brânză, hălci, pleșcăvițe și ćevapi de toate soiurile. Meniul este clonat de mai toate cârciumile. Excepție e una dintre preferatele mele, în Skopje, unde antreprenorul mi-a povestit că el gătește mâncăruri tradiționale, dar din cele la cuptor nu din cele la grătar cum găsești pe toate drumurile. Despre cârciuma asta o să scriu altă dată mai pe îndelete, așa cum o să scriu și despre Ohrid locul meu preferat din Balcani.

Rețeta de Tavče Gravče

Ingrediente

500 g fasole albă uscată (soi Tetovac)

O ceapă mare, tocată

2-3 căței de usturoi, tocați

Un morcov, tăiat cubulețe

Un ardei roșu, tocat

Două linguri de ulei de floarea soarelui sau ulei de măsline

Două linguri de făină

O linguriță de boia dulce

O lingură de pastă de tomate

O lingură de mentă uscată (opțional)

O lingură de cimbru uscat

Sare și piper după gust

O lingură de pătrunjel proaspăt, tocat

Un litru de apă

Instrucțiuni

Clătiți fasolea și înmuiați-o în apă rece peste noapte. A doua zi, scurgeți apa și fierbeți fasolea în apă curată până devine aproape fragedă, dar nu complet gătită (aproximativ 45 de minute). Scurgeți și puneți deoparte.

Într-o tigaie mare, încălziți uleiul și sotați ceapa, usturoiul, morcovul și ardeiul până devin moi și ușor aurii. Adăugați făina și boiaua, amestecând bine pentru a se combina și a forma un roux ușor. Adăugați pasta de tomate și continuați să amestecați. Turnați încet apa, amestecând continuu pentru a evita formarea cocoloașelor. Adăugați sare, piper, cimbru și mentă (dacă folosiți), și aduceți la fierbere. Reduceți focul și lăsați să fiarbă ușor până se îngroașă, formând un sos consistent.

Într-o tavă de lut sau alt vas rezistent la cuptor, combinați fasolea fiartă cu sosul pregătit. Amestecați ușor pentru a se distribui uniform. Preîncălziți cuptorul la 180°C. Introduceți tava în cuptor și coaceți timp de aproximativ 30-40 de minute, până când fasolea este complet gătită și sosul s-a îngroșat, iar suprafața a devenit ușor aurie. Scoateți tavče gravče din cuptor și lăsați să se odihnească câteva minute înainte de servire.

Presărați pătrunjel proaspăt tocat deasupra și serviți cald, alături de pâine proaspătă sau murături.

Soiul de fasole utilizat în rețeta autentică de tavče gravče este cunoscut sub numele de Tetovac, numit după orașul Tetovo din Macedonia de Nord, prin care ne-am și plimbat puțin, în special în piață, unde Vegeta se vinde inclusiv la tarabele cu miere de albine, fix în căutarea ingredientului vedetă.

Fasolea Tetovac are boabe mari, de formă ovală, care devin cremoase după fierbere, o textură moale și untuoasă, ideală pentru absorbția aromelor din sosuri, gust ușor dulceag, care se potrivește bine cu condimentele și ierburile utilizate în preparatul tavče gravče.În absența fasolei Tetovac, alte soiuri de fasole albă, cum ar fi fasolea Cannellini sau Navy, pot fi utilizate ca substitut. Totuși, textura și gustul final pot varia ușor.

Pe multe meniuri o să găsiți opțiunea combo: tavče gravče + carne friptă. Și cum pe nici un român nu a uimit combinația de cârnați cu fasole să vedeți însă câți ignoranți au făcut mișto de farfuria cu fasole + ćevapi (aka mici). Poza mea, făcută în Ohrid, a fost “împrumutată” și de Academia de Ursărie care a făcut-o “râs” pe internet spre deliciul unui popor care nu pricepe diferențele culturale. Auzi mici cu fasole, cine a mai pomenit? Ei bine, un popor întreg plus alte națiuni balcanice. Până la urmă și micii sunt tot niște cârnați fără mațe sau cârnații sunt niște mici îndesați în intestine.

Dacă noi mâncăm, tradițional, micii cu pâine și muștar, eventual și cartofi prăjiți sau, mai rar, cu ardei iute înmuiat în sare (salutări Ciprian Muntele), frații lor balcanici (ćevapi  sau diminutivați ćevapčići) ori otomani (kebab & șiș köfte) au parte de multe alte garnituri, de multe ori indispensabile sau implicite. Despre asta am scris mai pe larg în acest articol: o mică istorie a micilor și mititeilor.  Iar în cazul detaliat în acest articol vă recomand și lângă și Belolučene Paprike, o salată de ardei copți cu usturoi despre care am scris aici.

Foto Skopje:  © Neil Bussey | Dreamstime.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

postări asemănatoare

Începeți să introduceți termenul de căutare de mai sus și apăsați Enter pentru a căuta. Apăsați ESC pentru a anula.

Inapoi sus
ro_RORomanian